
Oare pisica mea este gestantă?
Tuturor ne plac puișorii de pisică – ghemotoace mici de blăniță care se plimbă pe lângă noi și ne conferă o stare de bună dispoziție și dragoste nemărginită. Însă e bine de știut care sunt implicațiile și modificările ce apar în cazul pisicuței mamă, atât pe perioada de gestație cât și imediat după parturiție.
Pisicuța mea este sau nu gestantă?
Primul semn că pisicuța ta e posibil să fie gestantă este acela că nu mai intră în călduri. Perioada de gestație la pisicuță durează în medie 65-67 de zile ( cu variantii mai mici sau mai mari în funcție și de rasa pisicuței). În primele 15-18 zile de gestație, mameloanele devin mai roz și sunt ușor mai evidente.
O dată ce consideri că e posibil ca pisicuța ta să fie gestantă, este bine sa stabilești o întâlnire cu medicul veterinar. O palpare a abdomenului pisicuței tale în jurul zilelor 14-15 sau chiar 21-25 de gestație, poate pune în evidență posibila sarcina a pisicuței. De asemenea, se pot face și unele examene imagistice suplimentare: ecografie abdominală sau radiografie abdominală.
În cazul ecografiei, aceasta poate fi făcută începand cu ziua 30 de gestație, iar radiografia se poate face începând cu ziua 36-45 de gestatie, când se consideră că a avut loc osificarea craniilor puișorilor și ar putea fi apreciată atât gestația cât și numărul acestora. În ceea ce privește ecografia abdominală, aceasta poate:
- pune diagnosticul unei gestații,
-
- viabilitatea puișorilor (bătăile inimii, în funcție de perioada gestație când este efectuată ecografia abdominală), însă nu poate spune cu siguranță număr puilor.
Pentru examenul ecografic este de preferat ca pisicuța sa vină cu vezica urinara plină și, dacă este posibil, să nu fi mâncat cu vreo 12 ore anterior examentului ecografic.
Care sunt modificările pe care le poate suferi pisica ta?
Pe perioada gestației, mămica se va îngrășa constant, de la momentul montei până la momentul parturiției (fătării), timp în care va acumula cam 40% din greutatea inițială, greutate pe care o va pierde în mare parte la fătare, restul ce îi mai rămâne fiind “folosit” pentru alăptarea puilor.
De asemnea, mămica va avea nevoie de o hrană specială pe perioada gestației, hrană care să îi asigure dezvoltarea corectă și susținerea lactației.
În ultimele 2 săptămâni ale gestației, mămica ar trebui separată de celelalte pisici (dacă vorbim de o felisă) sau de mascul, dacă vorbim de o familie în care se află și “tăticul”. În această perioadă are nevoie de un mediu liniștit, curat, numai al ei, al mămicii, perioadă în care ea va începe să își amenajeze “culcușul” pentru momentul fătării. Majoritatea pisicuțelor vor dori să fie singure, să nu le deranjeze nimeni.
Acum este bine să îi putem pune la dispoziție un culcuș curat, cu suprafața absorbantă, dar și ușor de curățat. Astfel, putem folosi pături sau prosoape care să se spele ușor și eficient, sau chiar pad-uri absorbante și de unică folosință, pe care le putem înlocui rapid cu unele noi și curate.
Se apropie momentul fătării! Ce trebuie să fac?
Începând cu a 61-a zi de gestație se poate începe monitorizarea modificărilor specifice momentului fătării. Dacă se poate, ar trebui monitorizată temperatura corporală a pisicuței, de 2 ori pe zi. Scăderea cu 1 grad a temperaturii corporale ( 37.5 grade Celsius sau mai puțin) poate indica iminența fătării, în următoarele 12-24 de ore poate începe fătarea.
Pe lângă modificarea temperaturii corporale, se poate observa apariția laptelui în mamele, uneori cu până la 8 zile anterior momentului fătării.
Fătarea presupune 3 faze
Prima fază este cea în care are loc dilatarea cervixului și apariția contracțiilor. Această fază poate dura până la 24 de ore. În această perioadă, pisicuța poate să nu mănânce, poate fi mai apatică, se toaletează mai mult, poate prezenta vomă. Se poate observa eliminarea unei secreții clare din vagin. Poate să înceapă să toarcă. În această perioadă este bine ca mediul ambiant să aibă o temepratura de 27-32 de grade Celsius.
Faza a doua este faza fătării efective. De la începerea fătării până la eliminarea primului pui poate dura până la 60 minute, apoi la fiecare 30-60 minute ar trebui să elimine câte un pui. În principiu o perioadă de 2-3 ore între fătarea unui pui și fătarea celui de-al doilea poate însemna probleme și poate necesita atenția unui medic veterinar.
În această perioadă, femelele pot fi distrase foarte ușor și stresate la fel de ușor, astfel că e bine ca manipularea sau interacțiunea cu pisica mamă ar trebui să se facă cât mai puțin, deoarece aceasta poate duce la sistarea fătării.
Între fătări, pisicuța se va ocupa de puiul sau puișorii deja fătați. Le va rupe sacul amniotic, cordonul ombilical și va începe să îi spele pentru a le stimula respirația și pentru a îi încălzi. În cazul în care pisicuța fată la intervale destul de mici puișorii, este posibil să fie un pic depășită, moment în care ar trebui să intervi și să o ajuți. Va trebui să rupi sacul amniotic, să legi cordonul ombilical la 1 cm distanță de abdomen și să cureți ușor puii de pisică cu un prosop curat și absorbant, masând ușor pe zona toracelui pentru a le stimula respirația și pentru a le crește temperatura corporală. Este bine să le curățăm secrețiile de la nas, pe cât posibil, degajând aceste căi, pentru a putea să respire. Este important ca manipularea puilor să se facă cu mare grijă și după o prealabilă spălare a mâinilor sau folosirea unor mănuși de unică folosință.
Faza a treia este faza în care pisicuța va elimina placenta. Această eliminare este posibil să se facă fără ca proprietarul să observe deoarece pisica se toaletează destul de mult. În principiu, câți pui a fătat, atâtea placente ar trebui eliminate, cu excepția cazurilor în care pot fi doi pui în aceeași placentă.
Fătarea, în sine, durează în medie 16 ore (poate varia de la 4 la 42 ore).
După ce parturiția s-a terminat, pisica mamă se încolăcește ușor, se pune pe o parte și își încurajează puii să sugă. În poziția în care stă, încearcă să le ofere cât mai mult confort și căldură. În principiu, nu își va părăsi puii decât pentru câteva minute, cât se duce să bea apă, să se hrănească sau să folosescă litiera. De aceea, este bine ca acestea să fie cât mai aproape și mai la îndemâna pisicuței. Este posibil ca prima masă a pisicuței mame să aibă loc la aproape 24 ore postpartum.
Pisicuța mamă își părăsește sau nu își acceptă puii decât în cazuri excepționale:
- Stress
- Este ea bolnăvioară
- Puii sunt bolnavi.
Semne ce ne-ar putea indica anumite probleme si trebuie anuntat veterinarul!
Pisica mamă prezintă:
- febră/hipotermie
- secreție vulvară cu miros fetid sau aspect purulent/hemoragic
- apatie
- lipsa poftei de mâncare pentru mai bine de 24 de ore
- producție lactată inadecvată
- secreție mamară hemoragică sau purulentă
- nu produce lapte
- mamelele sunt calde, inflamate au dureroase
- diaree/vomă
- nu elimină toți puii în 36 ore.
Puii prezintă:
- apatie/plâng excesiv
- nu iau în greutate
- mortalitate subită
Dacă pisicuța mamă sau puișorii prezintă unul dintre aceste simptome, este indicat să luați legătura cu medicul vostru veterinar. Dacă se suspicionează că nu a fătat toți puii, este important să nu se piardă foarte mult timp asteptând, uneori acest lucru poate fi fatal fie pentru pui, fie chiar pentru proaspăta mămică.
Așadar, este indicat ca pisica ta să fie monitorizată pe perioada sarcinii, să se știe numărul puilor ce urmează să fie fătați, astfel ca nașterea să decurgă fără probleme, atât pentru pui cât și pentru mămică.
Curioși să aflați ce se întâmplă după ce puii apar în viețile voastre? Citiți mai departe aici!
Pe noi ne poți aborda fie telefonic, prin email, sau personal, la locația clinicii veterinare Panda Vet Care.
3 Comments
Micu Cornelia
E posibil ca o pisică gestanta sa intre în călduri ?
contact@pandavet.ro
Nu, nu se poate.