Scottish Fold este una dintre cele mai îndrăgite rase de pisicuțe. Adevărul este că nu le poți rezista, mai ales când le vezi fățuca aia mică și rotundă și urechile aproape inexistente. Urechile sunt cele care le dau acest ”farmec” aparte. Însă puțini proprietari știu că această caracteristică apare în urma unei mutații genetice ce afectează cartilajele. Din nefericire, această mutație poate apare nu numai la nivelul cartilajului auricular (urechiușă), ci și la nivelul altor cartilaje (falange/degete, articulația cotului, genunchiului sau chiar la nivelul bazinului).

Mutația este dată de către o genă autozomală dominantă care se regăsește la fiecare pisicuță din această rasă, dar care poate duce la modificări diferite, unele de o severitate mai mare, altele mai puțin severe.

Scottish Fold este o rasă obținută în urma montei dintre un Brittish Shorthair și un Scottish Fold. În momentul în care ambii părinți sunt din rasa Scottish Fold, repercursiunile sunt dintre cele mai grave.

Ce înseamnă osteocondrodisplazia?

Dincolo de această denumire lungă și uneori greu de pronunțat, osteocondrodisplazia reprezintă afectarea cartilajelor de la nivelul întregului corp, dar cu precădere cele de la nivelul piciorușelor și baza cozii. Cartilajul este anormal dezvoltat și duce la poziționarea incorectă a oaselor, iar suprafața de contact între os și cartilaj, uneori, nu prezintă acea lamă fină de lichid sinovial. Cu timpul pot apare exostoze și inflamația consecutiv acestora. Acestea duc la discomfort sau chiar durere pronunțată la nivelul articulațiilor afectate. În timp, boala progresează și duce la apariția, uneori timpurie, a osteoartritei.

Pisicuțele afectate pot prezenta discomfort la deplasare sau la manipularea vreunui membru, deget sau articulație. Baza cozii nu mai este mobilă. Pot prezenta o ezitare în ceea ce privește săritul înspre sau de la înălțimi, pot schiopăta pe unul dintre membre, pot adopta mai greu sau într-un mod neobișnuit o poziție, de altfel, normală. Pot ezita să urce în litieră, pe pat sau canapea.

Cum ne putem da seama dacă pisicuța mea suferă de această afecțiune?

Orice pisică din această rasă are gena care produce afecțiunea (de aceea au urechiușele acelea drăguțe). Așadar orice pisică din aceasta rasă este susceptibilă a dezvolta, mai devreme sau mai târziu, problemele articulare de la nivelul membrelor sau coloanei. Tot ce ai de făcut este să ceri medicului tău veterinar o trimitere sau chiar efectuarea unei radiografii, pentru a depista dacă sunt deja modificări și gradul acestora.

În funcție de rezultatul acestor radiografii se poate pune diagnosticul cert. De retinut însă!! Boala este una progresivă, iar dacă la momentul efectuării radiografiei, nu sunt prezente modificările specifice, acest lucru nu garantează că pisicuța nu va dezvolta în timp afecțiunea.

Astfel că, dacă pisica ta nu prezintă modificări, va trebui să efectueze o altă radiografie de control în fiecare an. Deasemenea, cele care deja prezintă modificări, în funcție de anumite caracteristici, vor trebui să repete radiografia la fiecare 6 luni de zile sau în fiecare an.

Ce putem face dacă pisica mea suferă deja de osteocondrodisplazie?

Din păcate această afecțiune se numără printre cele care, momentan, nu au nici o modalitate de vindecare. Singurul lucru pe care îl putem face este să îi oferim un comfort și să reducem pe cât putem durerea de la nivelul articulației afectate.

Putem lucra atât la nivelul mediului în care își petrece timpul, cât și la nivelul medicamentelor folosite. În cazul ambientului, putem încerca amenajarea lui cât mai prietenos pentru pisica noastră, astfel încât ea să își continue activitatea zilnică și să aibă satisfacția vieții (să se poată duce la litieră, să se poată urca în pat/canapea/mobilă/geam etc.)

În cazul medicamentelor, acestea au rol analgezic, de reducere a discomfortului dureros. Diferă în funcție de gradul de afectare al pacientului și de răspunsul acestuia la efectul medicamentului. Acestea tind a fi date zilnic, iar pe măsură ce nu își mai fac efectul, trebuie schimbate cu altele mai potente.

Consumul zilnic pe timp îndelungat de analgezice are și repercursiuni asupra oragnismului. Astfel că, în momentul în care organismul este afectat din cauza medicației, sau aceasta nu își mai face efectul, altă variantă nu mai există, situația este destul de gravă și emoționantă pentru proprietar, care va trebui să se confrunte cu decizii dintre cele mai grele.

Așadar, oricât de urât sună și oricât de mult ne dorim  ca pisicuța noastră să nu se numere printre cele deja afectate, recomandarea noastră este să vă urmăriți pisica sub aspectul mobilității, mersului, salturilor și cereți medicului veterinar un consult în această privință. Mai bine diagnosticăm din timp și ameliorăm cât putem de mult evoluția și efectele secundare ei, decât să ne dăm seama prea târziu, iar pisicuța să sufere în liniște.

Sperăm să vă fi fost de ajutor informațiile! Vă stăm la dispoziție pentru întrebări sau nelămuriri la telefon sau pe e-mail!

031.420.66.90 sau 0770.955.715 

pandavetcare@gmail.com