Litiera este un accesoriu foarte important pentru posesorii de pisici. Indiferent că abia am adoptat un pui sau chiar o pisică adultă, sau ne-am gândit că e cazul să schimbăm litiera veche, sunt totuși câteva caracteristici de care trebuie să ținem cont atunci când facem alegerea corectă.

Mărimea

Litiera trebuie să aibă anumite dimensiuni astfel încât să fie ”folosibilă”. Lungimea acesteia trebuie să fie corespunzătoare ( o dată și jumătate din lungimea pisicii, de la vârful năsucului, până la baza cozii) și destul de lată încât să se poată întoarce în ea. E adevărat, inițial cumpărăm o litieră micuță, atunci când pisica este mică, dar pe măsură ce crește, va trebui schimbată cu una pe măsura ei.

Marginile.

În principiu ar trebui să fie îndeajuns de înaltă pentru a putea pune înăuntrul ei un strat considerabil de nisip, dar nu foarte înaltă, astfel încât să fie imposibil de suit în ea. Acest aspect este cu atât mai important cu cât vorbim fie despre o pisică  mică, pui, fie de o pisică adultă, senioară, cu ceva probleme articulare.

În cazul lor putem opta pentru o litieră mai puțin adâncă, sau cu una dintre laturi mai mică, mai joasă.

Descoperită/acoperită/automată?

Nu există un răspuns universal valabil. Pisica ta decide!

Litiera descoperită are avantajul că se aerisește mai ușor, mai repede. Indiferent cât de înaltă este pisica ta, aceasta sigur intră în litieră, se poate întoarce fără probleme. Vezi imediat că litiera este murdară și o cureți corespunzător. De asemenea, pentru pisicile cu mobilitate redusă, litiera descoperită poate fi mai indicată pentru ele.

Dezavantajele ar mirosul, fiind totul expus, mai ales dacă avem o pisică care nu îți acoperă ”operele de artă”, dar și nisipul împrăștiat peste tot prin camera în care se află litiera. Unele pisici meticuloase, îngroapă foarte serios atunci când folosesc litiera, iar jumătate din conținutul de nisip ajunge… în afara ei.

Litiera acoperită are avantajul de a masca o parte din miros, mai ales dacă are și o ușiță la intrare, dar și previne apariția nisipului în toată camera. Însă, acest avantaj, poate deveni dezavantaj. În cazul pisicilor pretențioase la miros și curățenia litierei, faptul că nu se aerisește corespunzător, sau nu este curățată la fel de des ca și cea descoperită (neintenționat de cele mai multe ori – nu simți mirosul, nu știi că e murdară), poate duce la refuzul pisicii de a mai folosi litiera și apariția ”accidentelor” prin alte locuri în casă.

Totodată, deși pisicilor le place să se ascundă, litiera nu este chiar un loc pentru așa ceva, iar unele dintre ele se pot simți claustrofobe în momentul în care intră înăuntru. În cazul caselor cu mai multe pisici, mai ales în cele în care una dintre pisici este dominantă, aceasta poate bloca ieșirea din litiera când cealaltă este înăuntru, lucru ce duce la creșterea nivelului de stres și anxietate, iar în final la refuzul folosirii litierei sau apariția diverselor probleme urinare.

Litierele acoperite sunt și ele de diverse dimensiuni, forme, iar unele dintre ele au intrarea în litieră în locuri mai neobișnuite ( pe tavanul litierei). Ceea ce poate fi văzut ca un avantaj ( nu mai are cum să scoată nisipul din litieră prin acoperiș, de ex), poate fi un dezavantaj dacă vorbim de pisici mici, sau bătrâne ce nu se pot cățăra pe acoperișul litierei să intre înăuntru, sau nu mai pot ieși.

Litiera automată a apărut de ceva timp și pe piața din România. Este o litieră inteligentă. Nu numai că îți preia din grija curățatului litierei și este un real ajutor atunci când ai o pisică foarte pretențioasă din acest punct de vedere, dar ajută și la o monitorizare cât de cât a greutății corporale a pisicii tale și a cantității și frecvenței urinării. Dar este un roboțel, nu te poți baza în totalitate pe ea. Singurul dezavantaj până acum pare să fie zgomotul, care pe unele pisicuțe le poate speria și, dacă este setată să se curețe foarte repede după ce pisica iese din litieră, la fel, poate speria pisica. Este totuși înaltă, deci un ușor dezavantaj și pentru pisicile cu probleme de locomoție.

Unde pui litiera?

Într-un loc ușor accesibil. De ce le mai multe ori este plasată în baie, dar aveți mare grijă să nu uitați ușa închisă la baie și astfel pisica să nu poată aborda litiera la nevoie. Un alt loc destul de abordat este balconul, dar la fel și aici, ușa se poate închide, deci face dificilă folosirea litierei. Iar în plus, depinde unde este acest balcon amplasat. Dacă este înspre șosea, sau un drum foarte uzitat de mașini, zgomotul poate crește nivelul de anxietate al pisicii pe timpul folosirii litierei ( ai uitat/lăsat geamul deschis pentru aerisit sau balconul nu e foarte bine izolat, de ex).

Evită zonele cu trafic intens ( hol, intrare în casă, sufragerie). Chiar dacă e pisică, la fel ca și tine are nevoie de intimitate.

Numărul litierelor.

Regula spune că 1+1 extra per cap de pisică. Eh, de cele mai multe ori se folosește o singură litieră per pisică, și nu este neapărat o problemă, însă unele dintre ele sunt foarte pretențioase și au nevoie de 2. Una pentru a urina, alta pentru a defeca, sau în cazul în care ești plecat mai toată ziua de acasă, iar o singură litieră devine prea ”plină” până te întorci, atunci o a doua litieră ar fi de mare ajutor.

Când sunt două pisici în casă, mai ales dacă spațiul casei îți permite, două litiere s-ar putea să fie foarte de folos.

Dacă avem mai multe litiere în casă, nu le pune una lângă alta sau una în fața celeilalte. Trebuie găsit un alt loc pentru cea de-a doua, spațiu care să îndeplinească aceleași condiții de accesibilitate și intimitate.

Ce nisip folosim?

Nici aici nu am un răspuns universal valabil pentru că depinde de pisica ta, iar dacă ea nu e pretențioasă, atunci depinde de tine. Cel mai apropiat substrat de cel din ”natură” este bentonita. Este mai tare, se întărește după ce pisica a urinat, se curăță ușor din litieră. Eficiența ei depinde de calitatea acesteia, dar și de stratul de nisip din litieră. Cu cât mai gros, cu atât mai bine deoarece bulgărele se formează în adâncime, evitându-se astfel mirosul neplăcut, lăbuțe umede, iar curățarea litierei se face facil și ușor.

Silicatul este și el foarte eficient sub aspectul absorbției mirosului. Are diferite niveluri de granulație, depinde de pisica ta dacă preferă un nisip mai fin sau nu. Poate fi ușor aruncat în wc, astfel nu ai nevoie de un coș de gunoi ca în cazul bentonitei. Însă se ”consumă” mai repede, mai ales dacă este un tip de silicat ce nu formează bulgări.

Peleții sau tofu. Depinde de calitate, pot absorbi foarte bine mirosul, se poate arunca în wc dar și aici important este stratul de substrat pe care îl pui în litieră. Cu cât mai gros, cu atât mai bine.

Dacă ai adoptat o pisică adultă sau care a petrecut ceva timp într-o altă casă, întreabă ce nisip a folosit. E posibil să fie obișnuită cu acel nisip, iar un alt tip să creeze probleme în folosirea litierei. Adaptarea la noua casă e oricum o sursă de stres pentru pisică, nu vrem să mai adăugăm una suplimentară – nisipul. Dacă se adaptează și totuși nu sunteți de acord cu acel tip de nisip, faceți ulterior schimbarea lui. Va fi mult mai ușor și poate mai receptivă.

Cât de des curătăm litiera sau o schimbăm cu totul?

Litiera se curăță cel puțin odată pe zi. Astfel, o menții curată, gestionezi mirosul și durata de ”viață” a litierei. O dată pe lună cel puțin, spală cu totul litiera, cu soluții care să dizolve tartrul format și care să elimine mirosul. Ai grijă să o clătești bine.

De schimbat cu totul, ideal ar fi la 6-12 luni sau când mirosul, tartrul din ea nu mai poate fi eliminat. Sunt numeroase cazuri de urinat sau defecat în locuri nepermise din cauza unor litiere mult prea vechi, care nu mai pot fi igienizate corespunzător. De asemenea, starea de sănătate a pisicii tale va dicta și acest aspect. O pisică ce suferă de artrită, artroză, va necesita o altă litieră, adaptată nevoilor ei.