La fel ca și copiii noștri, puii de pisică și de câine sunt foarte sensibili și susceptibili la orice boală infecțioasă. Sistemul imunitar precar, anticorpii obținuți de la mamă în cantitate mică și pentru o perioadă scurtă de timp, îi predispune la dezvoltarea unor boli, unele dintre ele mortale. Aici aș dori să vă vorbesc un pic despre panleucopenia felină, una dintre cele mai întâlnite boli infecțioase la pisici, indiferent de vârsta pe care o au acestea.

Ce este panleucopenia felină?

Panleucopenia (sau jigodia la pisici) este una dintre cele mai periculoase boli ale puilor de pisică. Datorită contagiozității ridicate, capacității virusului de a rezista în natură mult timp și în condiții vitrege, capacității rapide de a se replica la nivelul intestinului puilor, această afecțiune este, de cele mai multe ori, mortală.

Virusul Panleucopeniei este un virus comun cu cel al câinilor, astfel că pisicuțele nevaccinate se pot infecta și prin contactul cu un câine bolnav sau care elimină virusul în mediul exterior. În cazul câinilor, acest virus determină boala cunoscută sub numele de Parvoviroză. Chiar dacă s-au vindecat, animăluțele (atât pisici cât și câini) ce au trecut printr-o infecție cu virusul panleucopeniei pot elimina mult timp virusul prin fecale sau urină, astfel că, posibilitatea de a contacta acest virus este foarte mare.

Particulele virale se pot depune pe orice obiect le ”iese” în cale. Astfel că, boluri de apă, mâncare, litierele, suprafețele comune pe unde au trecut animăluțele bolnave pot reprezenta surse de contaminare.

Cum se manifestă panleucopenia felină?

Evoluția bolii este destul de rapidă, uneori moartea poate surveni rapid, fără posibilitatea de a mai acorda un prim ajutor pacientului. Principalele simptome ce se pot observa la pisicuțe sunt: pacienții devin apatici, refuză hrana, au febră foarte mare și pot da semne de intoxicație. La scurt timp după aceste manifestări, apare diareea apoasă, hemoragică și foarte urât mirositoare. Posibil să apară și voma. Acestea sunt motive mari de îngrijorare, deoarece deshidratarea este foarte mare și poate periclita viața pisicuței.

Infecția de la nivel intestinal este foarte mare, putând fi un motiv în plus pentru o evoluție nefavorabilă în recuperarea pacientului.

Boala se manifestă cu precădere la puii de pisică deoarece au un sistem imun precar, slab dezvoltat sau chiar incapabil să lupte cu orice boală. Însă panleucopenia felină se poate întâlni și la pisici adulte, nevaccinate. Acestea se pot infecta fie prin contactul cu altă pisică (alt câine) bolnavă sau purtătoare, fie prin intermediul nostru, al oamenilor, care ieșim din casă și putem aduce pe încălțăminte particule virale.

Hipoplazia (ataxia) cerebeloasă = Wombling syndrome

Pisica mamă, dacă se îmbolnăvește pe timpul gestației, poate suferi avort spontan sau poate transmite transplacentar virusul viitorilor pui. În cazul puilor infectați intrauterin, virusul se localizează la nivelul cerebelului, afectându-i astfel capacitatea de a-și menține echilibrul și posibilitatea de a se deplasa normal.

Puii afectați prezintă primele semne odată ce încep să meargă, deci începând cu vârsta de 4-5 săptămâni. Au o bază mare de susținere, un tremur pe diferite porțiuni ale corpului sau generalizat, tremurat ce se intensifică ori de câte ori inițiază o mișcare. Mersul este ataxic, anormal. În funcție de gradul de afectare cerebeloasă, puii pot avea grade diferite de exprimare a acestei complicații. Nu prezintă o evoluție progresivă, însă, indiferent de tratamentul inițiat, pisoii rămân afectați pe viață.

Atenție, însă, odată cu trecerea timpului și îmbătrânirea pisicii, semnele neurologice ale acestei afecțiuni se pot intensifica, datorită degradării neuronale specifice îmbătrânirii, dar și datorită suprapunerii unor alte afecțiuni specifice pacienților seniori sau geriatrici.

Cum diagnosticăm panleucopenia felină?

Odată observată apatia la un pui de pisică, primul lucru pe care îl faci este să te prezinți la medicul tău veterinar pentru o consultație. În funcție de semnele clinice, medicul va efectua un test rapid din fecalele pisicuței, care va releva un răspuns pozitiv sau negativ la infecția cu virusul panleucopeniei feline.

Care este tratamentul recomandat în cazul panleucopeniei?

Dacă răspunsul este pozitiv, medicul va iniția un tratament, în funcție de gradul de afectare al pacientului.

În cele mai multe situații este nevoie de internare și supraveghere non-stop pentru efectuarea de perfuzii, antibiotice și medicație simptomatică sau pentru susținerea organismului. Însă unii pacienți pot prezenta forme mai ușoare, astfel că tratamentul acestora este mai ușor și se poate efectua și fără necesitatea internării într-o clinică veterinară.

Datorită capacității mari de replicare a virusului, este vorba de o afecțiune destul de gravă și cu un prognostic rezervat. Pentru pacienții grav afectați, medicul nu poate garanta salvarea lor, însă va încerca tot ce îi stă în putință pentru a o face.

Se poate preveni panleucopenia felină?

Printre virusurile pentru care vaccinăm puii de pisică și pisicile adulte anual, Virusul Panleucopeniei este unul dintre ele. Astfel că, vaccinând putem evita infectarea. Nici în acest caz, vaccinul nu garantează 100%, însă clar forma de exprimare clinică va fi una mult mai ușoară.

Vaccinul pentru panleucopenie felină are capacitatea de a oferi protecție doar 1 an de zile. După trecerea acestui an, pisicuțele devin iar susceptibile la infecție. De aceea se repetă anual vaccinul, iar un vaccin efectuat în primul an de viață nu poate garanta protecția pe viață a pisicuțelor. Indiferent de vârstă , oricare pisică nevaccinată poate fi susceptibilă și poate dezvolta forme digestive sau chiar nervoase.

Dacă ai avut o pisicuță bolnavă care a reușit să supraviețuiască, aceasta elimină în mediul exterior, prin fecale, particule virale. Astfel că, ea poate reprezenta o sursă de infecție pentru alte pisicuțe sau cățeluși. Prin urmare, o perioadă de timp, nu invita la tine prieteni care au animăluțe de companie acasă, deoarece pot aduce cu ei particule virale. Dezinfectează bine și constant suprafețele pe care stă pisicuța ta și obiectele ei personale ( litieră, boluri cu apă, mâncare, jucării, culcușuri, pături).

Dacă din păcate pisicuța ta nu a supraviețuit acestei afecțiuni, orice lucru care a fost al ei, trebuie dezinfectat și aruncat la gunoi. Nu mai pot fi introduse în casă noi pisicuțe sau câini, mai ales nevaccinați, pentru aproximativ 6 luni de zile. Lucrurile care au fost cândva ale pisicuței bolnave nu pot fi donate altor pisicuțe, datorită gradului mare de contagiozitate. De aceea și cele pe care intenționezi să le arunci la gunoi trebuie dezinfectate, pisicile de afară pot lua contact cu ele și se pot îmbolnăvi, astfel ele devenind o sursă de infecție pentru toate pisicile și câinii din acea zonă, sau cartier.

Cum putem să vă ajutăm?

Dacă ai adoptat de curând o pisică sau pisica ta din casă prezintă semne clinice digestive sau care pot coincide cu cele de panleucopenie, nu ezita să te prezinți cu ea la clinica veterinară. Vom consulta pisicuța, iar dacă simptomatologia indică necesitatea efectuării unui test rapid pentru panleucopenie felină, îl vom efectua și în urma răspunsului vom institui tratamentul necesar salvării pisicuței tale.

Pe noi ne puteți găsi aici, ne puteți contacta telefon, prin e-mail sau pe pagina noastră de social media.