Vremea rea a venit și, bineînțeles, au venit și pericolele pentru animăluțele noastre dragi. Fie că vorbim despre animăluțul de companie, fie că vorbim despre animalele de afară, este bine să știm de pericolul reprezentat de antigel. Câteva detalii legate de semnele clinice și care sunt consecințele intoxicației cu antigel pot ajunge să salveze viața unui pufos.

Antigelul, nu trebuie să îți spun eu, că știi deja, se folosește la mașină. Odată cu venirea iernii, posesorii de mașini personale știu că, pe lângă schimbarea anvelopelor, trebuie verificat nivelul de antigel și suplimentat dacă este cazul. Unii preferă să facă acest lucru la service-urile auto, alții acasă, în parcarea blocurilor sau în garajul din curtea casei lor.

Cum ajung animăluțele să ingere un astfel de produs?

Antigelul este dulce! Prin urmare, există varianta ca fie:

• s-a scurs pe jos, în jurul mașinii, când ați refăcut nivelul optim de antigel.
• ați călcat din greșeală într-o zonă unde s-a scurs antigelul și, deși ați spălat pe jos știind de toxicitatea produsului, ați rămas cu soluție pe talpa pantofului.
• recipientul în care a mai rămas soluție de antigel nu este bine închis, sau s-a aruncat necorespunzător recipientul, fiind ușor de accesat de către animale.

Gustul dulceag al soluției îl face foarte atrăgător pentru animăluțe. Indiferent că vorbim despre câini sau despre pisici, acestea sunt atrase de soluție pe care o ingeră. Uneori, le e de ajuns doar să calce într-o cantitate mică de antigel de pe ciment pentru a se putea intoxica. Pisicile mai ales, dar nici câinii nu fac excepție se pot linge cu scopul de a se toaleta, astfel ingerând soluția.

Ai călcat tu în soluție și ai adus pe încălțaminte în casă? Depinde de cantitatea rămasă pe pantof, dar pisicile mai ales, dornice să ”verifice” traseul tău de afară și să neutralizeze orice miros străin, se vor freca de pantofii tăi, astfel își vor contamina blana pe care o vor toaleta ulterior.

Ce îl face atât de periculos?

Cantitatea ingerată.

Evident, ca în cazul oricăror toxice, cantitatea de toxic ingerat va determina simptomatologia sau capacitatea animăluțului de a supraviețui episodului. Se pare că, o linguriță pentru o pisică, sau 1-2 linguri pentru un cățel (în funcție de talie), sunt de ajuns pentru a fi fatale.

Rapiditatea cu care se oferă antidotul.

La pisici, primele 3 ore sunt decisive pentru acestea, sperând ca vindecarea să se facă complet sau cu cât mai puține sechele asupra organismului. La câini, în funcție de talie, primele 8-12 de ore pot reprezenta un prognostic bun sau rezervat. După trecerea acestor ore ”critice”, fie survine moartea animăluțului, fie sechelele sunt iremediabile și destul de grave.

Semnele intoxicației cu antigel

La început, animăluțul poate părea în regulă sau cu mici semne că ceva este în neregulă: merge mai ciudat ( ca și cum ar fi beat), poate prezenta salivație în exces, să vomite, se poate observa că bea mai multă apă, că urinează mai mult. Uneori pot apărea convulsiile.

După primele 12 ore deja pot apărea modificări la nivelul organelor interne. Deși pare în regulă animăluțul, tensiunea acestuia poate fi mărită, poate prezenta o respirație mai rapidă, semne de deshidratare. Pentru că antigelul este descompus de către ficat în diverși compuși la nivelul organismului, apar deja modificările de la nivelul ficatului, dar mai ales al rinichilor.

După 36-72 ore, se instalează insuficiența renală ( posibil ca animăluțul să nu mai urineze, rinichii nu mai produc urină), apar vomele, salivația excesivă, inapetența, iar spre final letargia, depresia, convulsiile sau chiar coma. Deja, în acest stadiu, prognosticul este rezervat sau chiar grav, posibilitatea de vindecare, sau chiar supraviețuire fiind mici.

Ce poți face în această situație?

În primul rând încerci să apreciezi când ar fi fost momentul ingestiei de antigel de către animăluțul tău. Cu cât se intervine mai repede, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari. Apoi te prezinți de urgență la un cabinet veterinar pentru evaluare și acordarea primului ajutor.

Cum se pune diagnosticul intoxicației?

Dacă nu ești sigur de momentul ingestiei sau chiar nu suspectezi o posibilă intoxicație cu antigel, dar pufosul tău nu se simte bine, prezintă-te la cabinet cât poți de repede!

Pe baza semnelor clinice, medicul veterinar poate suspiciona intoxicatia cu antigel. Sunt necesare câteva analize suplimentare, indiferent dacă ești sau nu sigur de eveniment. Fie ca să ajute în diagnostic, fie pentru a putea evalua sechelele deja prezenta la nivelul organismului animăluțului tău. După administrarea antidotului, chiar dacă animăluțul supraviețuiește, trebuie știut ce e de făcut de acum încolo.

Prin urmare, animăluțului tău i se vor recolta probe de sânge, de urină și i se va efectua o ecografie abdominală. Dacă medicul suspicionează ingerarea de antigel și acest lucru nu a fost făcut cu mult tip în urmă, se poate folosi de o lampă specială cu UV pentru examinarea boticului, lăbuțelor sau zonei uro-genitale ( modificări de culoare specifice).

Analizele de sânge pot oferi informații legate de modificările apărute deja la nivelul organelor interne ( ficat, dar mai ales rinichi), modificări ce pot influența capacitatea de recuperare a pacientului dar și tratamentul ulterior al pacientului. La analiza de urină, medicul va urmări prezența cristalelor de oxalați de Calciu, cristale ce se formează automat în cazul acestei intoxicații, iar la ecografie, se vor urmări modificările apărute la nivelul rinichilor.

În funcție de aceste modificări se va putea pune un diagnostic și un prognostic.

Ce poți face tu

Așadar, viteza cu care observi posibila intoxicație sau semnele clinice pot fi decisive pentru un animăluț. Indiferent că vorbim despre aminalele de companie, care uneori nu părăsesc casa, fie că vorbim de animăluțele din stradă, dacă se observă astfel de semne, este important să fie aduse la medic.

Dacă ți-a picat pe jos sau pe alte obiecte antigel, ai grijă să cureți bine, corespunzător acestea pentru a nu crea un pericol pentru animale.

Ce putem face noi

Clinica Panda vet care dispune de pregătirea necesară în diagnosticul și tratarea hipertiroidismului la animalele de companie. Suntem la un apel, email sau programare distanță de dumneavoastră!